Grădina Botanică

Grădina Botanică „Alexandru Buia” a fost înfiinţată din iniţiativa şi sub îndrumarea prof. dr. univ. Alexandru Buia în anul 1952.

Este situată în partea de sud-vest a Municipiului Craiova, între străzile: Constantin Lecca – Obedeanu – Poporului – Renaşterii – N. Titulescu – Iancu Jianu.

Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 12,8 ha și reprezintă a patra grădină botanică universitară din ţară, după Bucureşti, Cluj şi Iaşi.

Decan al Facultăţii de Agronomie din Cluj Napoca, profesorul ardelean Alexandru Buia a fost transferat în 1948 la Craiova, cu misiunea de a organiza învăţământul agronomic universitar din Oltenia. Format la Cluj Napoca unde exista o valoroasă grădină botanică, prof. univ. Alexandru Buia a susţinut ideea amenajării unei grădini botanice universitare la Craiova, după modelul celei de la Cluj.


A fost concepută de arhitectul peisagist francez, Eduard Redont în primii ani ai secolului al XX-lea.

Prin colecţiile vaste de o mare diversitate, Grădina Botanică deţine material biologic viu pentru studiu şi cercetări fundamentale şi aplicative.

Grădina Botanică este organizată în următoarele sectoare:

  • Sectorul Ornamental este plan, începe de la intrarea vizitatorilor de pe str. Iancu Jianu, cuprinde 145 taxoni. Acesta asigură pe tot parcursul sezonului de vegetaţie, pe lângă o colecţie bogată şi variată de plante şi un decor agreabil de la intrarea în Grădina Botanică.
  • Sectorul Provinciile floristice ale României, cu 120 taxoni, este amplasat în partea de nord, nord-est şi est a Grădinii Botanice. Pentru a crea condiţii cât mai apropiate de cerinţele ecologice ale speciilor din diferite regiuni fitogeografice ale României s-au amenajat, prin mari acumulări de pământ, micro şi macrorelieful cu înălţimi cuprinse între 1,5 m şi 30 m în raport cu luciul de apă al lacurilor.
  • Sectorul Sistematica plantelor este amplasat în partea centrală a Grădinii Botanice. Acesta include şi lacul ce găzduieşte, pe lângă plantele acvatice, şi diferite specii de păsări. Este organizat după sistemul teoretic de clasificare al întregului regn vegetal, elaborat de Al. Borza în 1925, iar plantele sunt grupate pe criterii ştiinţifice, evidenţiindu-se trecerea de la inferior la superior (evoluţia) şi descendenţa unor grupe din altele (filogenia). Sectorul „Sistematica plantelor” cuprinde un număr de 1000 taxoni, care sunt reprezentaţi doar prin Cormofite: pteridofite, gimnosperme şi angiosperme.
  • Sectorul Provinciile floristice ale globului cuprinde 1200 taxoni şi este amplasat în partea de sud-vest a grădinii. Funcţionează cu următoarele provincii: mediteraneană, caucaziană, central asiatică, sud-est asiatic şi nord-americană.
  • Sectorul Plante cultivate este situat în N-V grădinii botanice, iar în el se regăsesc 225 taxoni. Se împarte în şase secţii: agrofitotehnie, legumicultură, arbori, arbuşti şi plante medicinale, vie şi pomi.
  • Sectorul Sere este amplasat în apropierea sediului administrativ şi este structurat pe patru compartimente: sera culoar, sera plante suculente, sera plante tropicale şi subtropicale şi sera înmulţitor. În acest sector sunt prezenţi 630 taxoni. Acest sector se află în subordinea Universității din Craiova.
  • Sectorul Pepinieră – Rosariu este plasat în V şi S-V grădinii. În pepinieră se înmulţeşte materialul biologic săditor utilizat de sectoarele grădinii pentru înlocuirea exemplarelor deteriorate.

În cadrul Grădinii Botanice se găsesc colecţii de plante reprezentate de: dalii, trandafiri, irişi, lalele, nuferi, bujori.

Grădina Botanică „Al. Buia” a Universităţii din Craiova este cunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional, fiind inclusă încă dn anul 1974 în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice (I.A.B.G.), iar din anul 2001 în Asociaţia Grădinilor Botanice din România (A.G.B.R.).

ȘTIAȚI CĂ …

  • În scopul amenajării Grădinii Botanice, municipalitatea a pus la dispoziţia Institutului Agronomic din Craiova parcul “7 Noiembrie-Fântâna Jianu”, cu o suprafaţă de aproape 13 ha. Pentru că terenul era plat, au fost create artificial forme de relief cu o înălţime care ajunge la 30 m. Din vechiul parc al oraşului au supravieţuit doi arbori seculari, un stejar care străjuieşte Sectorul Plantelor Ornamentale şi un platan din Sectorul Sistematica Plantelor.
  • La intrarea principală din strada Iancu Jianu se află Fântâna Jianu, declarată monument istoric şi de arhitectură, construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu. De la Fântâna Jianu porneşte un pârâu care traversează grădina de la est la vest, pe traseul acestui pârâu fiind amenajate trei mici lacuri cu vegetaţie lacustră, locuite de păsări de baltă, peşti şi broaşte ţestoase.
  • Grădina Botanică din Craiova, preluată de primărie de la universitate pentru a o reabilita, a fost inaugurată în luna septembrie 2016. Aceasta a trecut prin numeroase schimbări, de la alei, mobilier şi până la spaţiile verzi. Lacul a fost decolmatat, pe insula din incinta Grădinii Botanice a fost amenajat un foişor japonez. Aleea care înconjoară insuliţa a fost acoperită cu tartan fiind transformată în pistă de alergare.

Accesul în Grădina Botanică „Alexandru Buia” din Craiova este gratuit.