Areal şi habitat:
Această specie îşi are originea în Asia. În sălbăticie, raţa mandarin este întâlnită în China, Coreea, Japonia şi în estul Siberiei. Specia a fost introdusă şi în Anglia, unde s-a adaptat destul de bine. Trăieşte în apropierea râurilor lente şi a lacurilor, în vecinătatea cărora se află tufişuri, pâlcuri de copaci sau păduri.
Numele ei vine de la penajul masculului, foarte viu colorat si datorita penelor portocalii de pe aripile ridicate.
Masculul are capul destul de mare, prezintă pe frunte un moț negru-verzui strălucitor care spre ceafă devine grena.
Durată de viaţă:
În sălbăticie între 4 şi 10 ani, în captivitate peste 10 ani.
Dimensiuni:
Lungimea corpului în medie 45 cm, greutate 400-500 g, anvergura aripilor între 65 şi 75 cm. Penajul masculului este foarte colorat însă, în afara sezonului de împerechere, devine mai şters şi mai asemănător cu cel al femelei (preponderent cenuşiu-cafeniu).
Raţa mandarin simbolizează, în special în Japonia şi China, dragostea, afecţiunea şi loialitatea faţă de partener, deoarece formează perechi pe viaţă şi sunt nedespărţite pe lac sau pe uscat. Foarte rar se poate vedea o raţă mandarin la distanţă mare de partenerul său. Femela și masculul trăiesc în pereche pe tot parcursul vieții. De aceea, rața mandarin este considerată un simbol de loialitate în Asia.
Gestaţie:
În perioada aprilie-mai, femela depune 6-12 ouă, pe care le clocește singură o perioadă de 28 de zile. Crește o singură serie de pui pe an. Păsările tinere ajung la maturitate după un an.
Este foarte sensibilă la frig și obișnuiește să înghită seminte mari, ghinde si alte fructe cu coaja lemnoasa fara a le mesteca.
Femelele au zona de sub cioc alba, capul gri deschis, coada gri, iar restul corpului cu pene cafenii, maronii și pete albe.
Dietă:
Hrana acestor păsări este constituită din plante acvatice, seminţe, ierburi, cereale, peşti sau organisme acvatice, viermi, melci, insecte, broaşte sau şerpi mici – aproape orice au la îndemână, în funcţie de sezon.